Depresiunea Cislău a fost modelată în etape succesive de apa Buzăului care a creat pe partea dreaptă câteva trepte (terase) cu aspect de câmp netet.

Partea stângă este mai dreaptă și are contact direct cu dealurile Urșoaiei și Chiliilor.

Depresiunea este asimetrică, fiind mai extinsă în dreapta râului Buzău. Cea mai mare înălțime corespunde Vf. Baidea, iar cea mai coborâtă corespunde cu coborârea râului Buzău din depresiune (240 m).

Cele două terase ale râului Buzău au o dezvoltare asimetrică. Prima terasă, terasă de luncă, are înălțimi de la 1.2 m până la 3.5 m și este dezvoltată cu precădere pe stânga râului Buzău, în preajma localităților Rușavatu și Ursoaia.

A doua terasă, cu înălțimi de la 10 la 15 m alcătuiește partea cea mai extinsă a depresiunii, pe ea fiind aplasate localitățile Cislău și Viperești și principalele terenuri agricole.

În zona depresiunii Cislău datorită reliefului, există un climat asemănător celui din Anglia (cu veri mai răcoroase, mai multă umiditate, ceață) fapt ce a permis creșterea cailor de curse pur-sânge englez.

Rețeaua hidrografică a depresiunii Cislău este tributară râului Buzău care izvorăște din colina ardeleană a munților Ciucaș (Tătaru Mare). Pe teritoriul depresiunei Cislău are loc confluența răului Buzău cu pârâul Bașca Chiojdului, în fața izvorului Cârnu.

Cea mai mare parte a localității Cislău este situată în depresiunea Cislău.

Depresiunea Cislău se află situată la 48 Km de orașul Buzău, pe D.N.10 Buzău- Brașov, și la 22 Km. de orașul Nehoiu.

O.G. Lecca, în "Dicționarul istoric, arheologic și geografic al României", tipărit în 1937, menționează că "numele comunei Cislău ar deriva de la slavonescu "cislo" și moldovenescu "cisla". Pentru plata birului, repartiția contribuabililor se făcea colectiv, pe județe sau târguri și sate, pe cisla (sec.XVI - XVIII). Cislo - explica autorul - corespunde rolului de impunere de astăzi (1937)".

Tot din același dicționar reiese că Cislaul datează din orânduirea feudală și că aici exista schitul Aninoasa care a fost desființat în secolul al XVI - lea, precum și resturi din curțile întărite ale Doamnei Neaga, pe la sfârșitul sec. XVI - lea, în satul Buda-Crăciunești. Tot în satul Buda-Crăciunești, în ruinele bisericii vechi s-ar fi aflat și mormântul Doamnei Neaga.

Cislăul a aparținut în primele decenii ale sec. XVI - lea, clucerilor Vlaicu Tataru și Mitrea Vornicu (oameni de încredere al lui Mircea al II - lea - cunoscut și sub numele de Ciobanu - care a domnit în Țara Românească între anii 1545-1553 și 1558-1559, împreună cu soția sa Doamna Chiajna), iar ceva mai tărziu a aparținut domnitorului Mihnea Turcitul (care s-a căsătorit în anul 1582 cu Doamna Neaga).

Primele urme de locuire umana din zona Cislăului au fost descoperite pe platoul de lângă actuala stație CFR Cislău.

O descoperire de senzație pentru zona Cislăului a fost făcută în anul 1959 când cetățeanul Necula Constantin în timp ce săpa fundația pentru casă a descoperit un mormânt de inhumatice, având ca inventar arheologic o sabie de fier și aproape 200 de săgeți din bronz în 3 muchii.

Ca așezare stabilă, Cislăul dăinuie din epoca feudală, documentar numele satului apărând pentru prima oară într-un hristov emis de domnitorul Vladislav al III - lea (1523-1525).

Din comuna Cislău mai fac parte satele: Buda - Crăciunești - la 9 Km. de Cislău (format în jurul anului 1580, când Doamna Neaga a construit o biserica pentru călugări), Barasti (numele este luat de la apa Barasca), Gura Bascei (aflata la confluența râului Buzău cu pârâul Basca) și Scărișoară (numele provine de la scările pe care localnicii satului le-au săpat în dealul Seciu pentru a putea trece în satul Buda).

Pășunile bogate și manoase, livezile întinse, pădurile au aparținut pe rând domnitorilor, mănăstirilor și boierilor. Anii 1864, 1877, 1907 și 1944 au foat momente de aprigă luptă și speranță în viață locuitorilor cislăieni.

Herghelia Cislău a fost înființată în 1894. Din crescătorie de cai s-a transformat cu timpul în stațiune de montă și, din anul 1945, sub tutela Ministerului Agriculturii se înființează herghelia "pur sânge englez" - cai de galop necesari Hipodromului republican. Caii din Cislău au căpătat o faima mondială ocupând din anul 1951 numeroase premii și locuri I.

În zona Cislăului, folclorul este bine reptezentat. Unele dansuri au fost bine conservate, îmbogățite și cristalizate în forme artistice ca: "Brâul", "Ciobănașul", "Sărba numărată" etc. Strigătele în cadrul dansurilor popuare sunt ritmate temperat cu voce tare și sunt sincronizate perfect în ritmul dansului și al muzicii.

Vizitat în orice anotimp, mai ales primăvara și toamna, Cislăul i se întipărește în memoria turistului prin bogăția și varietatea cromatică cu care natura își schimbă straiul.

Daca nu până demult localitatea avea case albe și prispe acoperite cu tiglă sau uneori cu șindrilă de brad sau molid, astăzi Cislăul se mândrește cu un centru civic modern, cu blocuri și clădiri impunătoare.

Din Cislău se pot organiza excursii turistice în împrejurimi unde, în ascuzisul pădurilor, turistul poate întâlnii lupi, mistreți, vulpi, ursul brun, căprioare, acvile etc.